Cine ne apara interesele in instanta? Si ce faci ca sa nu ajungi la litigii de munca?

Intotdeauna indemn la moderatie si bun simt atunci cand discutam despre legislatia muncii. Nu de alta dar legea are si ea o fire a ei si daca stam sa o ascultam, de foarte multe ori ii dam dreptate. Parca a stiut legiuitorul cum sa decida astfel incat sa se pastreze un echilibru intre puterea angajatorului si drepturile angajatilor.

Dar uneori se ajunge la conflict de munca si apoi la litigii de munca, procese in instanta. Deja aici aveti nevoie de avocati specializati pe dreptul muncii.

Si va recomand sa mergeti la cei care sunt cu experienta in domeniu si care au vazut cazuri asemanatoare cu cel in care va aflati si voi.

Ce va mai recomand in materie de litigii de munca? Sa nu ajungeti in acest punct. Sa puteti sa va asterneti terenul in asa masura incat sa nu aveti nevoie sa mergeti in instanta. Pentru ca este timp, energie, sunt nervi, este incordare, este tensiune, vor fi nopti nedormite, va fi stres. Un conflict de munca aduce cu sine mult stres.

Eu va recomand sa cititi Codul muncii, sa cititi legile conexe care armonizeaza codul muncii, sa cititi legile SSM si PSI, ordonante de urgenta care reglementeaza statutul persoanelor insarcinate, lauze, persoanele care revin din CIC si nu numai. Sunt multe carti pe piata in care gasiti legislatia actualizata pentru angajati si pentru angajatori. Studiati legile cu pixul in mana si se prea poate sa nu ajungeti niciodata la litigii de munca. Ceea ce va doresc din tot sufletul. Pentru ca nu este un lucru usor sa te certi pentru niste drepturi pe care nici nu trebuia sa ajungem sa le incalcam. Daca le cunoasteam, era bine…

Ce va mai recomand? Sa nu strigati „litigiu de munca” sau „conflict de munca” sau „Caut avocat” inainte sa va faceti putin temele si sa stati de vorba cu angajatorii vostri. Nu de alta dar asa spune si legea sa facem. Sa stam de vorba cu angajatorii, sa vedem daca nu cumva am gresit noi, daca nu au gresit ei, daca nu este vreo situatie alambicata pe care o putem rezolva amiabil.

Si abia apoi, cand angajatorul ne zice ca nu ne poate ajuta cu nimic si stim sigur ca nu este o eroare de judecata din partea noastra, abia atunci va recomand sa mergeti mai departe, daca asa considerati.

Nimeni nu trebuie sa isi vada drepturile stirbite, sa fim clari! Dar nu sariti peste pasul acesta, respectiv de a discuta deschis cu angajatorii despre ce probleme aveti si ce ganduri va macina. Este un pas sine qua non, adica fara de care nu se poate 🙂

Sa imbratisez cu drag, va invit sa va pastrati cumpatul indiferent de situatie si sa fiti zen fiindca nimeni nu va poate lua ce este al vostru si nimic nu se pierde. Totul se conecteaza cumva 🙂

S-ar putea să-ți placă și...